--- Experienta NTT Data ---
M-a abordat pe LinkedIn o doamna draguta din Brasov, foarte vorbareata si dezghetata. Nu imi doream neaparat sa lucrez pentru o companie de consultanta, dar cumva m-a convins ca sediul era mai aproape de casa (si mare avantaj ca nu era lipit de Pipera), dar si ca aveau sedii in mai multe orase din tara, unde as fi putut oricand sa vin sa lucrez, chiar si in Serbia, unde aveau piscina. Am terminat interviul tehnic, am fost evaluata, urma sa fiu incadrata intr-unul din proiectele lor, dar doamna draguta mai avea nevoie de cateva detalii (era in plina activitate intelectuala, ma suna inopinat, se vedea ca muncea din greu sa faca lucrurile sa mearga pentru mine). Mi-a trimis o grila de completat cu informatii ceva mai mult decat se gaseau in CV, cu mentiunea ca trebuie AZI, cat mai REPEDE, NEAPARAT. Mi-am rupt din timp ca sa scriu cat mai multe detalii de care imi aduceam aminte, sa fie totul la timp, sa avem sansa la discutie cu clientul. Apoi? GHOSTING
Morala: ???
--- Experienta Spirent ---
Spirent a poposit in casuta mea postala de pe LinkedIn printr-o angajata a TechTalent. Planul era ca Spirent nu angajeaza oamenii direct asa, ci ca ii trece printr-un an de proba la TechTalent, cu aceleasi beneficii si conditii. Dupa discutia de la telefon cu HR, primesc un test pe email - o implementare. Accept cu bucurie, fiind un mod diferit de a desfasura un interviu, fara presiunea de a fi fata in fata si de a da raspunsurile rapid. Am stabilit ca termen o saptamana. Am lucrat in ritmul meu, dar vream sa mai cer o zi de gratie. HR-ul m-a zorit ca trebuie azi, ca sunt si altii, ca altii au trimis deja in doua zile. Incerc sa termin cat mai repede si sa trimit tema, ca sa raman in grafice. In cele din urma trimit repede si astept programarea urmatorului interviu, si astept. Mi se comunica ca pozitia respectiva a fost inchisa, ei gasind intre timp pe cineva, dar mai exista o pozitie asemanatoare, pentru care se cere acelasi test, cu inca o cerinta adaugata ( come on, inca putin, esti practic deja acolo ) - dezvoltarea unui plugin de Eclipse. Nu mai facusem asta inainte, ma gandeam poate sa invat, dar ca cineva care lucreaza in IntelliJ lasand de mult in urma Eclipse, mi s-a parut a fi ca o intoarcere in timp. Si aici m-am oprit.
Morala: fusesem un backup de la inceput, ei cautau pe cineva care dezvolta plugin-uri Eclipse.
--- Experienta Thales ---
Thales a poposit in casuta mea postala de pe LinkedIn propunand un rol in industria aeriana cu ultimele tehnologii de Cloud. Cand i-am intrebat daca este o problema ca n-am mai lucrat cu unele dintre ele pana acum, mi s-a raspuns: nicio problema. Foarte bine, am acceptat un scurt apel telefonic cu un HR, i-am trimis CV-ul si am fost de acord sa merg mai departe cu interviul tehnic. A doua zi, mi se comunica faptul ca pozitia a fost inchisa, dar exista o pozitie similara pentru care as putea fi potrivita si primesc un JD pe email. M-am holbat de cateva ori si am cerut un alt JD mai detaliat. HR-ul mi-a transmis imediat varianta actualizata (o avea la indemana), dar nici de data asta n-am putut sa ma lamuresc: ce tehnologii sunt folosite? Ca sa ma lamuresc pe deplin, accept un interviu tehnic. La interviu au loc cateva prezentari, despre Thales si despre divizie, dupa care managerul vrea sa treaca la intrebarile pentru mine. Il opresc sa intreb cate ceva despre ce ma apasa, tehnologiile folosite. Plain Java, nimic special. Spring Framework, dar nu Boot. Aflu ca proiectul are si o componenta importanta de UI, dar managerul nu mentioneaza cu ce este realizata. Intreb explicit: ce tehnologii folositi pentru partea de UI? Raspunsul, atat de mult evitat, este: JAVA SWING. Ok, suntem deja in interviu, hai sa-l terminam. Inca o intrebare, ce baza de date folositi? Trebuia sa ii scot informatiile cu clestele din gura. SQL, nimic special. Vag. Trecem la intrebarile pentru mine, cate ceva despre biografia mea, cate ceva despre comportamentul meu ipotetic. Managerul are grija de cateva ori sa ma tachineze cu America: oare nu imi pare rau ca n-am ramas acolo? Oare ce as fi facut acum? Dar oare care e cea mai mare realizare a carierei mele? Dar oare unde vreau sa ajung cu programarea, ar avea sens sa programez cot la cot cu proaspat absolventi chiar si la 50 ani? Si astfel de intrebari care ii framantau mult in universul lor inchis :-) ne luam la revedere si sa aiba succes cu Java Swing.
Morala: m-au atras cu o pozitie smechera ca sa aiba candidati la o pozitie neatragatoare. Au mintit prin omisiune in JD, au continuat sa ascunda si la interviu lucruri importante. Au lasat impresia de pierde-vara putin frustrati, dar in cautare de seniori seriosi care sa puna lucrurile pe roate. N-am idee ce se intampla in proiectul ala, dar Thales nu imi mai suna la fel de bine ca inainte. Iar faptul ca lucreaza cu francezi... nu suna incurajator.
--- Experienta reala de munca @ SII / Allianz-Trade ---
Una dintre fetele de la compania de fete si femei SII m-a abordat pe LinkedIn cu o pozitie pentru clientul lor, Allianz-Trade (fostul Euler Hermes). Nu am luat anuntul foarte in serios si am tratat oportunitatea ca pe un interviu de proba, adica de incalzire. La interviu, am cunoscut TL-ul de la Allianz care mi-a pus cateva intrebari scolaresti despre Java (el cauta un senior), la care am raspuns mai mult sau mai putin bine (nici el nu stia sigur daca e bine). La al doilea interviu, intra viitorul manager de la SII, un pusti care era pe langa cu subiectul, impreuna cu managerul de la Allianz, fara camera pornita, care a inceput sa turuie despre business. Chiar explica pe inteles si eram uimita de generozitatea sa, dar si un pic plictisita, nu ma interesa cata vreme interviul era de proba. Ca sa fiu draguta, m-am aratat entuziasmata la final. Cred ca asta mi-a adus, surprinzator, oferta. La momentul ofertei nu mai tineam bine minte ce presupunea jobul, dar sigur nu presupunea dezvoltare, ceea ce era regretabil. Totusi, fiind singura oferta pe masa si cu salariu bun, am acceptat.
Nu mi-a placut nimic de la inceput pana la sfarsit. La SII totul era fake si nu intelegeam ce rost are SII cand aveam sa lucrez 100% la Allianz. Pe masura ce treceau zilele si saptamanile, primeam mesaje din senin pe Whatsapp in care diferite fete din SII ma intrebau ce mai faci, cum esti, cum esti tu pe proiect. "Pe proiect" este efectiv sintagma lor preferata la care am devenit, intre timp, alergica.
La Allianz nu am avut nimic de lucru timp de aproape 2 luni. Era si perioada de concedii in care sefii francezi plecau cu saptamanile si lunile si nu exista volum de munca. Intr-adevar, proiectul nu presupunea dezvoltare, aia se facea in Franta. La noi se trimiteau bug-urile si se faceau configurarile, in mare parte manuale. O mai dadeau ei ca ar trebui sa scriem si noi cod, dar nu aveai ce sa scrii mai mult decat niste utilitare care sa mai reduca putin din munca manuala.
Initial m-au plasat intr-o echipa in care aveam "sa invat". Cumva, colegii mei aveau de lucru (doar eu nu) si tot ce puteam sa fac e sa le cer sa ne uitam impreuna din cand in cand. In zilele cand lucram de acasa acest lucru era mai incomod, asa ca bagam mainile in buzunar cand nu existau task-uri care mi se adresau direct si faceam altceva. Ulterior, am inceput sa fac acelasi lucru si la birou, unde era extrem de plictisitor. Citeam articole pe Medium, stirile, sau scriam scripturi care nu foloseau la nimic. Nu a existat training, nu au existat tichete in afara de: file reupload (muuuulte, banale si plictisitoare, terminate rapid) sau endorsement config (cateva, dar nedemne pentru un senior). La file reupload, faceam copy-paste si executam cateva comenzi de Git, iar la endorsement config faceam un copy paste mai generos, modificam cateva campuri cu ceva mai multa atentie si comparam cu alte fisiere de config in vederea consistentei. Apoi aceleasi comenzi de git. Chiar daca ma bucuram mult sa fac ceva mai exciting decat file reupload, acele tichete erau putine. Iar alte tipuri de tichete, mai complexe, reveneau colegilor. Unii dintre ei (tot consultanti SII) uneori imi promiteau ca o sa lucram impreuna, dar lucrau singuri. Altii ma amanau. In teorie, oricine era disponibil pentru intrebari, dar in practica deranjam.
La doua luni de la angajare am fost pusa in echipa in care fusesem destinata de la inceput. A inceput sa ploua cu bug-uri, m-am speriat. Am cerut ajutor. Am rezolvat cum am putut. Am gresit. Am reparat. Ploua cu bug-uri tot mai mult. Dupa o saptamana, primesc veste de la SII ca mi-au terminat contractul. Din partea Allianz nicio discutie, nicio avertizare. Explicatia oficiala: nu corespunde nivelul de senioritate. Neoficial: taieri de buget si o experienta a lor anterioara cu un baiat care s-a chinuit 5 luni la ei in aceeasi echipa. Nu voiau sa se intample din nou; dar nici ca faceau mai bine.
Morala: au tratat angajatul fix ca o resursa intr-un fisier Excel, netransparenta totala prin comunicarea deciziei doar firmei de consultanta, neimplicare in a face training-uri, neintroducere de la inceput in echipa corecta, lipsa existentei unui plan de imbarcare transparent si agreat de ambele parti.