16 mai 2013

Viza de SUA pentru student (F1)

Această postare este o continuare la Graduate Studies in the USA.

Obținerea vizei nu este un proces tocmai ușor sau ieftin, după cum se va observa în continuare. Toate informațiile sunt rezultatul experienței proprii, București, 2013.

Înainte de toate, cea mai bună sursă de informare este situl Ambasadei. Există și un call center și un Skype la care poți afla mai multe, dar peste tot răspunde robotul și detalii noi față de ce scrie pe site n-ai să afli.

Odată obținut formularul I-20, trebuie să te asiguri de un pașaport valid. Pe site se spune că pașaportul trebuie să fie valabil pe întreaga durată de ședere, cu o eventuală extensie îngăduită de Ambasadă, care este de 6 luni de la data expirării. Cu toate acestea, eu am aplicat știind că depășesc această dată și se pare că nu prea contează.

Pentru un student, documentele necesare sunt:
- pașaportul;
- formularul I-20 oferit de facultate;
- formularul DS-160 care se completează online, pe situl ambasadei . Este destul de luuung și plictisitor, practic acolo intră toate datele personale, codul de bare de la DS-160 este foarte important, iar chitanța generată trebuie păstrată;
- taxa de viză (160$, plătiți la BRD, folosind o chitanță personalizată, foarte șmecheră generată prin Adobe javascript - aveți grijă să porniți js in Adobe Reader pentru descărcarea ei);
- o fotografie - se pare că odată ce încarci fotografia în DS-160, nu îți mai cere nimeni fotografie în format fizic.

În plus, ambasada mai specifică și următoarele documente:
- formularul SEVIS și taxa aferentă de 200$;
- scrisorile oficiale din partea universității;
- dovada financiară că te poți susține;
- dovada de angajare/foste joburi;
- dovada proprietăților (dacă există);

Odată construit dosarul, te poți programa pentru interviu. În cazul meu, am putut să mă programez oricât de curând, cu toate acestea am preferat la o săptămână distanță. Atenție! Se pare că în luna iulie și/sau august nu prea au loc interviuri.
În București, interviul are loc la noul sediu al Ambasadei, de pe Bvd. Librescu (între Ikea și Zoo, se ajunge direct cu autobuzul 301). Vei vedea că de fapt ora la care ești programat nu coincide cu ora la care intri în clădire, ci este doar o oră orientativă. La început, vei aștepta afară, în cozi nu foarte mari. Ți se va spune să închizi telefonul (nu, nu este complet interzis așa cum ar anunța înainte). Un ofițer va scana codul de la DS-160, îți va lipi un abțibild pe pașaport, și vei intra într-o încăpere inițială, alături de alte 4-5 persoane, pentru scanări ale propriei persoane și ale obiectelor cu care intri. Dacă ai geantă sau ghiozdan, o vei lăsa acolo și vei lua cu tine doar strictul necesar, adică actele și documentele.

Apoi vei intra în curtea Ambasadei, o curte foarte îngrijită unde se află bănci. Sunt în jur de 3-4 perechi de bănci, a câte 4 locuri fiecare bancă. Din 3 în 3 minute, vor fi chemate 6 noi persoane în clădirea principală unde se fac interview-uri. Vei primi un bon, care nu este neapărat de ordine, ci un id „local”. Înăuntru, vei lua loc din nou pe un scaun și vei aștepta să fii chemat la unul dintre ghișee. La prima chemare ți se cer acte.. nu cine știe ce acte, ci strictul necesar: pașaport, DS-160, I-20, chitanța taxei de viză. Operatoarea este româncă și nu te vei stresa să spui Hello.

La a doua chemare ți se vor lua amprente.. în toate felurile.. degetele în sus, degetele în jos. Operatoarea va fi americancă, dar va vorbi și o românește amuzantă pentru candidații mai în vârstă.
La a treia chemare va avea loc interviul adevărat. Din nou actele.. Urmând întrebările, care sunt ceva de genul:
- What is the purpose of your travel? What do you want to do in the US?
- Why did you choose this university? (alte variante: Why US? Why this state? What do you know about this state?)
- What is your previous university?
- What do you want to do after you graduate? (tricky: bineînțeles, vei răspunde că te vei întoarce în țară asap)
- What are your parents? Where do they live?
- Do you have any relative in the US? (tricky: trebuie să răspunzi că nu)

Pentru că fiecare candidat este un potențial imigrant, trebuie să pari foarte hotărât că nu este nimic mai mult între tine și State decât scopul studiilor, și atât.

Personal, am avut foarte multe documente la mine, dar singurele cerute au fost pașaportul, I-20, DS-160 și chitanța de viză. Diplomele au fost inutile, contractele de muncă inutile, scrisorile de la facultate inutile, dovada finanțării inutilă, chitanța de la SEVIS inutilă! Deși foarte probabil ca codul acelei chitanțe să fie verificat în cadrul lui DS-160...

Ofițerul îți va comunica decizia de oferire a vizei sau nu. În caz pozitiv, ți se oprește pașaportul, altfel, nu și ți se explică motivul refuzului. Viza reprezintă un card de genul buletinului care se atașează la pașaport, are poză, date (probabil și informații biometrice), iar pașaportul se ridică destul de repede, în săptămâna următoare primirii vizei.
Trebuie să pari calm, sigur pe tine, dar și sincer în măsura în care interesul permite, și cu siguranță nu vor fi probleme la obținerea vizei. 

Un comentariu:

Ioana Gianina spunea...

Multumesc, a dercurs exact cum ai spus :) nu am stat mai mult de un minut la "interviu" :)) a fost ceva in genul: "wow, full tuition and TA? High five!". A mai facut el ceva pe acolo prin calculator si mi a zis "have fun in Boston!" :d si gata :) Phew.